Ana Aslan (1897–1988)

Ana Aslan (1 ianuarie 1897, Brăila – 20 mai 1988, Bucureşti)

Femeia care a învins bătrâneţea!

Este cunoscută pentru medicamentul cu efecte curative asupra îmbătrânirii premature, „Gerovital H3”, de care au beneficiat personalităţi internaţionale importante, precum Salvador Dali, Charlie Chaplin, Charles de Gaulle, Tito, J. F. Kennedy, Konrad Adenauer, Nikita Hruşciov, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Aristotel Onasis sau Pablo Neruda.

De asemenea, Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrageanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980. De-a lungul timpului, Ana Aslan a primit numeroase titluri, premii şi distincţii.

Ana Aslan provenea dintr-o familie cu anumite valenţe intelectuale. Dar tatăl ei şi-a risipit averea din cauza insuccesului în afaceri şi a pasiunii pentru jocul de noroc. La vârsta de 13 ani tatăl a murit. Toate acestea evenimente nu au împiedicat-o în atingerea visului de a deveni medic chiar dacă a trebuit să învingă împotrivirea mamei prin declararea unei greve a foamei. Iniţial, îşi dorise să devină pilot.

În anul 1952, este înfiinţat primul Institut de Geriatrie din lume, condus de Ana Aslan. Împreună cu farmacista Elena Polovrageanu - în 1972-elaborează Gerovital H3, medicament ce acţionează asupra mecanismelor comune ale bolilor degenerative specifice vârstei a treia.

În anul 1976, Ana Aslan a primit  brevetul de inventator pentru Aslavital, produs eficace în terapia sistemului nervos şi a aparatului cardiovascular. În anul 1984 a fost omologat Aslavitalul pentru copii, care dă rezultate în tratarea deficienţelor nervoase.

Pe lângă asistenţa medicală, prof. Ana Aslan a înfiinţat un cămin de bătrâni numit „staţionarul de lungă durată” care a funcţionat timp de 30 de ani. Aşezământul oferea condiţii de viaţă decente, care să nu rănească demnitatea celor ajunşi aici. Bătrâni singuri, părăsiţi de familie, azvârliţi în stradă, au găsit pe vremea lui Ceauşescu la Institutul de Geriatrie un adăpost şi o familie. Şi pentru că Ana Aslan a refuzat cu obstinaţie perceperea de taxe de la aceşti pacienţi, pe care îi numea „copiii mei de suflet”, Colegiul de Partid, autoritatea morală supremă în România socialistă, a găsit cu cale să-i impute un milion şi cinci sute de mii de lei, în anul 1978, reprezentând contravaloarea şederii bătrânilor internaţi acolo de la înfiinţarea institutului (1952). Purtată timp de 7 ani prin sălile tribunalului, Ana Aslan este achitată abia în decembrie 1987, cu cinci luni înainte de a muri. La acea dată, medicamentele şi metodele de tratament ale vestitei profesoare, care depăşiseră de mult graniţele ţării, aduceau statului român 17 milioane de dolari, anual.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii i-a oferit Premiul "Leon Bernard" pentru medicina socială.

Surse:

https://www.ana-aslan.ro/index_ro.htm

https://edituramateescu.ro/2012/01/prof-dr-ana-aslan-secretul-tineretii/

https://www.romanialibera.ro/cultura/oameni/partea-nevazuta-a-legendarei-ana-aslan-295515.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Aslan