Ella Negruzzi (1876-1948)
Ella Negruzzi (n. 11 septembrie 1876, sat Hermeziu, com Trifesti, jud. Iasi - d. 19 decembrie 1948, Bucuresti)
A fost prima femeie avocat din România şi din Sud-Estul Europei. S-a implicat activ în mişcarea feministă din România.
Ella Nagruzzi provenea dintr-o familie care a jucat un rol important în viaţa culturală a Moldovei şi României în secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea. Tatăl ei, Leon, era fiul lui Costache Negruzzi. Deoarece tatăl a decedat de timpuriu, Ella şi fratele ei Mihai au fost educaţi de unchiul lor, Iacob Negruzzi, profesor la Universitatea din Iaşi, preşedinte al Academiei Române, membru fondator al societăţii „Junimea”.
A absolvit Facultatea de Drept, Filosofie şi Istorie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. În anul 1914, Ella Negruzzi a solicitat să fie admisă în baroul Iaşi. La auzul veştii că o femeie le-ar putea deveni colegă, avocaţii din iaşi au protestat şi cererea i-a fost respinsă pe motiv că nu are drept de vot (după ce Curtea de Apel fusese asaltată cu cereri de infirmare a titlului de avocat pentru Ella Negruzzi). După aproape şase ani de procese, Ella Negruzzi a primit dreptul de pleda, devenind prima femeie avocat din România.
Implicându-se activ în mişcarea feministă, Ella Negruzzi a înfiinţat organizaţiile „Emanciparea femeii” şi „Frontul feminin”. Ella Negruzzi a militat pentru egalitate de gen în viaţa publică şi implicarea activă a femeilor în toate domeniile vieţii sociale şi politice. Ea considera că femeile trebuie să devină membre active ale partidelor politice şi din această poziţie să câştige locuri în administraţia locală şi centrală. Din acest motiv, a devenit membră în Partidul Naţional Ţărănesc şi, în anul 1929, a obţinut un mandat în Consiliul municipiului Iaşi.
În timpul Primului Război Mondial a activat ca soră medicală, atât în spitalele din Iaşi, cât şi pe linia frontului. A militat pentru acordarea dreptului de vot femeilor. Iată cum răspundea la întrebarea „Pentru ce femeia cere dreptul de vot?”: „Pentru că femeile muncesc, pentru că plătesc impozite, pentru că este nedrept ca într-o ţară democratică, unde toţi cetăţenii iau parte la alegerea guvernului, femeile să nu exercite acest drept”.
Ca avocat, Ella Negruzzi nu a câştigat mai nimic din punct de vedere financiar. Pentru ea, avocatura a fost mai mult misionarism. Timp de 14 ani, a fost binefăcătoarea satului Hermeziu, un sat din apropierea Prutului.
Surse:
George Marcu, Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
https://www.hetel.ro/index.php/2011/08/4009/