Smaranda Brăescu (1879-1948)

 

Smaranda Brăescu (21 mai 1897-2 februarie 1948)

 

A fost prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA).

 

Smaranda Brăescu a pătruns tainele aviaţiei la o vârstă destul de tânără. Având câteva rude aviatori care au informat-o şi ajutat-o, în 1928 ea a plecat la Berlin unde a urmat cursurile de paraşutism  obţinând brevetul internaţional de paraşutistă. Tot aici a învăţat plierea paraşutelor, fiind prima femeie care a ştiut să facă acest lucru.
Revenită în ţară, a luat parte la toate serbările aviatice militare şi civile.

În 1929 a avut un accident de avion. De asemenea, în 1930 a avut un accident cu paraşuta după care a stat şase luni în spital. De acum avea o singură dorinţă: să devină recordman mondial! După ce s-a refăcut în urma accidentului din 1930 de la Satu Mare, a plecat din nou la Berlin, de unde şi-a cumpărat o paraşută specială.

În 1931 a primit autorizaţia din partea Comandamentului Superior al Aviaţiei să bată – dacă poate – recordul feminin. Acesta era în Europa de 4 000 metri, stabilit de o paraşutistă din Dresda; în America era de 17654 picioare. Sub supravegherea şefilor de aviaţie, în ziua de 2 octombrie 1931, escortată de două avioane – unul cu medic, celălalt cu comisarul sportiv al Aeroclubului, cu barografele sigilate de o comisie specială de ofiţeri superiori, au decolat de pe Pipera până la 6000 de metri, de unde s-a aruncat. Barografele au înregistrat 6000 de metri iar altimetrul avionului 6200 demetri. Astfel, ea a înregistrat în 1931 primul record mondial feminin în domeniul paraşutismului şi a devenit recordman naţional absolut. Pentru acest record a fost decorată cu „Crucea de Aur a Virtuţii Aeronautice” în faţa corpului diplomatic, la marea recepţie dată în onoarea ei la Aeroclubul Român.

         

În primăvara lui 1932 Smaranda pleacă peste ocean, unde s-a prezentat la baza militară a Statelor Unite ale Americii, pe aeroportul din Sacramento (California) unde a realizat cea mai răsunătoare performanţă sportivă a vremii. Aici recordul bărbătesc de paraşută era de 21171 picioare (7233 m) deţinut de un american. La 12 mai 1932 Smaranda s-a urcat cu avionul la 24000 de picioare de unde a sărit. Barograful a fost trimis la Washington la National Aeronautic Association, unde a fost recunoscută şi proclamată învingătoarea recordului mondial de coborâre cu paraşuta. Această performanţă a Smarandei Brăescu a fost trecută, în ţara noastră, în Cartea de Aur a aviaţiei, iar paraşutista a primit altă distincţie: o baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii Aeronautice”. La această demonstraţie fără precedent pe aeroportul din California, Smaranda Brăescu este decretată sportiva nr. 1 a lumii.

          

La 19 mai 1937 a făcut un raid la bordul avionului său de 1100 kilometri, în linie dreaptâ, deasupra Mediteranei, de la Roma la Tripoli. A zburat şase ore şi zece minute până la Sorman (65 de kilometri de Tripoli), unde a fost nevoită să aterizeze forţat. De la Tripoli s-a îndreptat spre Atena şi de acolo, survolând Bulgaria a aterizat la Bucureşti. Aici, important este faptul că ea a fost prima femeie-pilot din lume, care s-a încumetat să parcurgă la bordul unui avion cu parametri tehnici relativ scăzuţi. Prin aceasta, zborul ei a fost considerat o performanţă.

            

Următorul raid l-a efectuat tot singură la bord. A acoperit ruta Londra-Bucureşti cu escală la Paris, în condiţii meteo deosebit de dificile. Plecarea la Londra a fost plină de peripeţii. Englezii nu i-au aprobat decolarea întrucât nu avea în regulă anumite acte de minimă importanţă. Smaranda nu s-a lăsat şi... a "furat" avionul de pe aeroport şi... cap compas Paris, peste mohorâta Mare a Mânecii. La Aeroportul "Le Bourget" din Paris, a întâmpinat-o comandantul inginer Nicolau Costel, aflat în misiune. Ştia cât de dificilă este navigaţia peste mare şi mai ales deasupra teritoriului Franţei, presărat cu sate şi oraşe atât de apropiate şi aproape imposibil de distins, cu zeci de căi ferate şi drumuri naţionale. Orientarea într-un asemenea teren îi pretindea  pilotului o înaltă măiestrie. Ziarele din ţară şi străinătate au afectat un spaţiu larg acestei performanţe obţinute de o femeie, în condiţii atât de vitrege.

 

Smaranda Brăescu a murit la 2 februarie 1948.

 

Surse:

https://www.formula-as.ro/2011/959/societate-37/eroina-fara-cruce-smaranda-braescu-13467

https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Smaranda_Br%C4%83escu

https://www.aviatori.ro/dict_pers.php?sel=B

https://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/pe-urmele-smarandei-braescu-547183.html