Smaranda Gheorghiu (1857-1944)

Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgovişte – d. 26 ianuarie 1944, Bucureşti)

Prima femeie care a călătorit spre Polul Nord.

Prima femeie care a vorbit de la tribuna Ateneului Român.

Smaranda Gheorghiu a fost o scriitoare, publicistă, traducătoare, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului. Este nepoata poetului Grigore Alexandrescu.

Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle, cu care a fost prietenă. Veronica Miclea o numea „Maica Smara”. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat şi de Mihai Eminescu. A colaborat la următoarele reviste: „Şcoala Română”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Românul”, „Convorbiri literare”, „Revista Literară”, „Universul”.  Are o activitate literară bogată care cuprinde versuri, proză şi teatru: „Din pana suferinţei” (1888), „Dorul de ţară” (1904), „Ţara mea” (1905), „Băiatul mamei” (1917), „Domnul Badina” (1931), „Dumitriţe brumate” (1937).  Este autoarea poeziei „Vine, vine primăvara”: „Vine, vine primăvara / Se aşterne-n toată ţara / Floricele pe câmpii /Hai să le adunăm copii.”

În anul 1896, Smaranda Gheorghiu a publicat lucrarea „Inteligenţa femeii” care este importantă pentru începuturile mişcării feministe din ţară. Este una dintre fondatoarele mişcării feministe din România, membră în diverse societăţi culturale româneşti, dar şi din afara ţării („Alianţa Universală a Femeilor” – al cărei vicepreşedinte a fost aleasă, „Dante Alighieri”). A participat la numeroase conferinţe, atât în ţară, cât şi în străinătate (Belgia, Italia, Suedia, Franţa, Grecia, Danemarca), unde a vorbit despre emanciparea femeii.  În anul 1889, ea a participat, alături de Badea Cârţan, la Congresul Orientaliştilor. În anul 1900 a organizat Congresul pentru Pace al Uniunii Universale a Femeilor. Alte congrese la care a participat: Congresul Latin (1902), Congresul educaţiei familiale (1913), Congresul şcolilor în aer liber (1931).

A susţinut o conferinţă la Ateneu cu ocazia donării bustului din bronz al iubitei lui Eminescu, fiind prima dată când o femeie vorbea de la tribuna acestei instituţii. De asemenea, Smaranda Gheorghiu s-a implicat în promovarea educaţiei şi a culturii române, fiind denumită „Educatoarea poporului”. S-a implicat activ în construirea şcolilor, bibliotecilor, căminelor culturale, statuilor, în modernizarea monumentelor istorice.

Pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atât România, cât şi multe ţări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franţa, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum şi din Asia. A scris cărţi şi a ţinut conferinţe în care relata impresii din aceste călătorii.

Cea mai interesantă şi temerară călătorie a întreprins-o în 1904, spre Capul Nord, pe un itinerar ce a cuprins Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. La întoarcere, a vizitat oraşul Cristiania (în prezent Oslo) unde s-a întâlnit şi discutat cu scriitorul Henrik Ibsen, considerat întemeietorul teatrului european modern.

Surse:

https://www.reporterntv.ro/stire/femei-la-superlativ-romance-care-au-facut-cariera-intr-o-lume-a-barbatilor

https://dli.ro/femei-celebre-smaranda-gheorghiu.html